Apnee în somn: ce o cauzează, ce simptome o caracterizează și ce tratamente există
Apnee în somn, o tulburare caracterizată de respirație neregulată în timpul somnului.
Persoanele care suferă de apneea în somn au mai multe pauze lungi în respirație atunci când dorm.
Aceste pauze de respirație afectează calitatea somnului și reduc alimentarea cu oxigen a organismului, putând avea implicații semnificative asupra sănătății.
Aceasta poate afecta copiii, adulții și persoanele de ambele sexe, însă bărbații sunt mai susceptibili de a fi afectați.
Din cauza frecvenței și a posibilelor consecințe pentru sănătate ale apneei în somn, este esențial
să înțelegeți ce este, precum și formele, simptomele, cauzele și tratamentele acesteia
1. Există diferite tipuri de apnee în somn?
Apneea în somn poate fi clasificată în trei tipuri:
- Apneea obstructivă (SASO) este o afecțiune în care căile respiratorii din spatele gâtului se închid fizic. Acest blocaj cauzează întreruperi scurte ale respirației.
- Apneea centrală (SASC): SASC apare atunci când mecanismul creierului de dirijare a mușchilor implicați în respirație funcționează defectuos, ceea ce duce la o respirație mai lentă și mai superficială.
- Apnee mixtă: Această afecțiune apare atunci când o persoană are atât SASO, cât și SASC în același timp. Este cunoscută și sub denumirea de apnee în somn complicată.
Deoarece motivele care stau la baza diferă, simptomele, cauzele și terapiile SASO și SASC diferă semnificativ.
La Noblesse, ne-am angajat să oferim o îngrijire remarcabilă, cuprinzătoare și de ultimă generație a pacienților pentru aceste afecțiuni
2. Cât de frecventă este apneea în somn?
Apneea în somn este o boală puțin diagnosticată și se estimează că afectează 4% dintre bărbați, 2% din femei și 0.7% din copii. Ea poate afecta persoane de orice vârstă, deși este mai frecventă la persoanele în vârstă.
3. Care sunt simptomele apneei în somn?
Toate cele trei forme de apnee în somn au în comun anumite simptome:
- Respirația întreruptă apare atunci când respirația devine dificilă sau chiar se oprește timp de până la un minut la un moment dat.
- Somnolență excesivă în timpul zilei
- Dureri de cap dimineața
- Iritabilitate
- Deficit de atenție sau probleme de gândire clară
Multe dintre aceste simptome sunt cauzate de lipsa somnului și de nivelurile mai scăzute de oxigen ca urmare a respirației neregulate.
Apneea obstructivă în somn este asociată cu următoarele simptome suplimentare:
- Sforăitul, care include sforăitul foarte puternic cu gâfâieli, sufocări sau sforăituri care pot provoca trezirea temporară a persoanei.
- Dureri în gât sau gură uscată dimineața
- Dureri de cap dimineața
- Nevoia frecventă de a urina pe timpul nopții (nicturie)
Deși sforăitul cronic este cel mai răspândit semn de SASO, nu toți cei care sforăie au apnee în somn. Sforăitul nu este un simptom comun al pacienților cu SASC.
O persoană cu apnee în somn nu este, în general, conștientă de problemele sale de respirație în timpul nopții. Prin urmare, persoanele află frecvent despre această problemă de la un partener de pat, un membru al familiei sau un coleg de cameră. Somnolența excesivă în timpul zilei este cel mai frecvent semn de apnee în somn la cei care locuiesc singuri.
4. Care sunt cauzele apneei în somn?
Au fost identificate mai multe variabile care cresc probabilitatea de obstrucție și de apnee în somn obstructivă (SASO):
- Calitățile fizice
Fluxul de aer poate fi afectat în mod direct de mărimea și localizarea gâtului, a maxilarului, a limbii, a amigdalelor și a altor țesuturi din partea din spate a gâtului unei persoane.
- Obezitatea
Obezitatea este o cauză majoră a SASO și poate fi un factor de risc subiacent în până la 60% din cazuri. Obezitatea se adaugă la constricția structurală a căilor respiratorii, iar studiile au arătat că o creștere cu 10% a greutății poate duce la o creștere de șase ori a riscului de SASO.
- Se folosesc sedative, inclusiv alcool
Sedativele și medicamentele pot relaxa țesutul din gât, facilitând astfel înfundarea căilor respiratorii.
- Istoricul familiei
Persoanele care au una sau mai multe rude apropiate care suferă de SASO sunt mai predispuse să se îmbolnăvească ele însele de această afecțiune.
- Fumatul de țigări
S-a raportat că persoanele care fumează, în special fumătorii înrăiți, dezvoltă SASO la o rată mai mare decât nefumătorii.
- Dormitul pe spate
Această postură de somn favorizează colapsul țesuturilor din jurul căilor respiratorii, ceea ce duce la obstrucții.
- Congestie nazală
Persoanele care au dificultăți în a respira pe nas din cauza congestiei sunt mai predispuse să aibă SASO.
- Dezechilibre hormonale
Tulburările hormonale, cum ar fi hipotiroidismul1 (tiroida hipoactivă) și acromegalia (exces de hormon de creștere) pot spori riscul de SASO prin inducerea umflării țesutului care înconjoară căile respiratorii și/sau prin creșterea riscului de obezitate al unei persoane.
Serviciul Noblesse pentru tulburări de somn oferă tratament și consiliere pentru o gamă largă de probleme de somn la pacienți de toate vârstele, inclusiv la vârstnici, adolescenți și copii.
Respirația este influențată în mod diferit în cazul SASC decât în cazul SASO. În loc ca un blocaj să cauzeze pauze de respirație, problema apare în modul în care creierul interacționează cu mușchii respiratori. Trunchiul cerebral, în special, nu reușește să sesizeze corect cantitățile de dioxid de carbon din organism, ceea ce duce la o respirație mai lentă și mai superficială decât în mod normal.
SASC este frecvent asociată cu o problemă medicală de bază. Un accident vascular cerebral, o infecție cerebrală sau, în situații rare, o tumoare cerebrală pot afecta trunchiul cerebral. Opioidele, de exemplu, pot perturba acest mecanism de respirație.
5. Care sunt consecințele apneei în somn asupra sănătății?
Apneea în somn poate cauza deprivarea somnului din cauza întreruperilor frecvente în timpul nopții și a unui somn total mai scurt. Lipsa somnului este asociată cu consecințe profunde asupra sănătății care afectează o persoană din punct de vedere fizic, mental și emoțional și, prin urmare, nu este o surpriză faptul că apneea în somn a fost asociată cu diverse probleme de sănătate.
Netratarea acestei afecțiuni crește riscul a numeroase tipuri de probleme cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială, atac de cord, boli de inimă și accident vascular cerebral, din cauza modului în care perturbă echilibrul de oxigen din organism.
6. Cum se diagnostichează această afecțiune?
La Noblesse veți dispune de un consult ORL amănunțit complet, ce include fibroscopie nasofaringolaringiană și rinomanometrie. La acesta se adaugă atât un consult cardiologic cât și unul pneumologic, folosind aparatura de înaltă performanță de care dispunem.
Înainte de a vă pune un diagnostic de apnee în somn, vom exclude orice alte cauze probabile ale simptomelor dumneavoastră. Pentru a face acest lucru, vom:
- Întreba dacă luați medicamente, cum ar fi opioide sau alte substanțe care pot interfera cu somnul dumneavoastră.
- Căuta orice cauze sau tulburări medicale care ar putea provoca simptomele dumneavoastră.
Fiecare pacient este supus unei evaluări amănunțite - inclusiv un istoric medical detaliat, studii de somn și un examen amănunțit al capului și gâtului - înainte de a face recomandările de tratament.
După aceea ne vom concentra pe o serie de factori care contribuie la diagnosticarea apneei în somn:
- Antecedente medicale
Pe baza informațiilor pe care ni le furnizați, vă vom examina simptomele. Vom analiza istoricul familial de apnee în somn și alte tulburări de somn, dacă aveți un factor de risc pentru această boală și dacă aveți probleme cauzate de apnee în somn nediagnosticată.
- Examinare fizică
Vă vom examina din punct de vedere fizic pentru a căuta dovezi ale oricăror tulburări care vă pot crește riscul de apnee în somn (cum ar fi obezitatea, îngustarea căilor respiratorii superioare, amigdale mari sau circumferința mare a gâtului). De asemenea, este posibil să examinăm dimensiunea și structura maxilarului dumneavoastră, precum și dimensiunea și localizarea limbii.
- Cercetări privind somnul
Este posibil să vă recomandăm un expert în somn sau o clinică de studiu al somnului. Aceste teste pot fi efectuate la o anumită unitate sau la domiciliu.
De asemenea, apneea în somn poate fi depistată cu ajutorul Poligrafiei respiratorii. Poligraful este un dispozitiv special care are ca funcții monitorizarea și înregistrarea întreruperilor respirației in timpul somnului. Poligraful analizează, de asemenea, si o serie de alți parametri, pe lângă fluxul nazal, cum ar fi pulsul, saturația de oxigen, dar și poziția corpului.
Acest dispozitiv este simplu de montat si nu vă creează niciun fel de disconfort. Investigația are loc pe timpul nopții, fie la domiciliul dumneavoastră fie in cadrul clinicii noastre.
7. Cum este tratată apneea în somn?
Dacă medicii noștri descoperă că suferiți de apnee în somn, vă vor recomanda un tratament în funcție de gravitatea bolii.
- CPAP nazal (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii)
- Aparate orale, cum ar fi dispozitivul de avansare mandibulară
- Tratament medical cu spray-uri nazale și antihistaminice - acestea pot ajuta pacienții cu rinită alergică prin îmbunătățirea respirației prin nas și, astfel, îmbunătățirea sforăitului
- Modificări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate și reducerea consumului de alcool.
Dacă aceste terapii nu vă ameliorează simptomele sau dacă aveți o formă moderată sau severă de apnee în somn, intervenția chirurgicală ar putea fi o bună alternativă.
Intervenția chirurgicală implică o serie de proceduri, printre care:
- Chirurgie minim invazivă cu radiofrecvențe pentru îmbunătățirea căilor respiratorii superioare prin scurtarea și rigidizarea palatului moale, reducerea volumului limbii și îmbunătățirea permeabilității nazale.
- Chirurgia palatului moale, a limbii și a nasului
- Amigdalectomie
- Chirurgie cu laser sau robotică.
Va invitam sa va faceți programare la Dr Ildiko Boanta, medic primar cu peste 30 de ani în cardiologie, cu competente in somnologie si ecocardiografie generala.
Dr Ildiko Boanta
Medic primar
